Dorin Cojocaru: Pe piata lactatelor romanesti exista un tandem intre piata alba si cea neagra

‹‹ Inapoi Deschideti articolul original STRATEGIE. Jocul cu materia-prima din piata lactatelor influenteaza surplusul sau, dimpotriva, nevoia de lapte. Practic, tango-ul nedorit dintre samsari si comertul fiscalizat influenteaza cererea si oferta care se reflecta asupra pretului. Factorul de stabilitate este dat de retailer care se joaca cu destinele fermierilor si ale procesatorilor.

Intr-un interviu acordat cotidianului de agribusiness recolta.eu, dezinvoltul director general al APRIL, Dorin Cojocaru, a incercat sa ne „deschida mintea” si sa ne schiteze situatia reala de pe tabla de sah a domeniul productiei, procesarii si comercializarii lactatelor, in România.

Cojocaru nu s-a ferit sa arate cu degetul catre unii comercianti-mercenari care, in functie de situatie, aleg sa influenteze nivelul materiei prime din piata, lovind inclusiv in buzunarele noastre. Pana la seceta, ne mananca samsarii.

"Eu am inceput sa "simt" piata neagra in primavara. In acea perioada au scazut vanzarile foarte mult, nu numai in comertul civilizat, dar si in piata neagra. Samsarului care cumpara la negru nu i-a mai trebuit lapte, iar micul fermier sau centrele de colectare au incercat sa-l plaseze catre zonele fiscalizate. A fost, practic, "o tranzactie" de pe piata neagra pe piata alba, in primavara, cam de 30 la suta. Cu cat au scazut vanzarile. Acum, fiindca este cerere pe piata, samsarii au reinceput sa cumpere lapte cu banul jos, la negru. De aceea se constata o scadere a pietei cu 25 de procente", ne-a marturisit Dorin Cojocaru.

Cu seninatate in glas, directorul general al APRIL a tinut sa-i "linisteasca" pe cei care spun ca va fi putin lapte romanesc pe piata si unul scump. "Nu vom avea nevoie de el", le inchide gura Cojocaru celor care trambiteaza populismul. Avem lapte romanesc putin si scump? Nu-i nimic. Retailerul are intotdeauna solutii. Pana la urma este un comerciant.

"Lapte (n.r. - romanesc) ar fi. Toti spun ca nu va fi lapte, ca a scazut productia, va fi lapte scump. OK. Va fi lapte scump, va fi lapte putin si... nu vom avea nevoie de el. Pentru ca nu se va vinde la raft. Si asta din cauza ca, la raft, dicteaza retailerul", ne spune Cojocaru.

Mai multe declaratii realmente incendiare, in cele ce urmeaza.

recolta.eu: Care este tendinta actuala de achizitie a laptelui si a produselor lactate? Consumatorii romani merg la retailer sau cumpara din pietele agroalimentarea ori prin intermediul comertului la negru?

Dorin Cojocaru: Aici trebuie sa luam in calcul gradul de educatie si de civilizatie. Cei cu un anumit nivel de educatie merg in continuare la retailer (comertul civilizat), pentru ca acolo beneficiaza de o anumita siguranta (aici vorbim de siguranta alimentului, cat si de siguranta alimentara). Sunt altii insa care obisnuiesc sa cumpere din pietele agroalimentare sau direct la taran (n.r. - sau samsar) pe motive ca ar fi productie biologica, traditionala (n.r. - sau un pret la prima vedere mai mic). Per total, gusturile se cam pastreaza.

recolta.eu: Unde ne aflam din punct de vedere al vanzarilor de lapte?

D.C.: Per total, vanzarile au scazut cu circa 30 la suta. Ca o paranteza, laptele produs in gospodaria proprie este in proportie de 60% directionat catre autoconsum. Ca este autoconsum veritabil, ca laptele este transformat in telemea ori aceste produse sunt impinse catre piata neagra nu avem de unde sa stim. La retaileri insa, putem spune ca vanzarile au inregistrat scaderi. Puterea de cumparare da trendul acesta. A scazut puterea de cumparare, a scazut si vanzarea.

recolta.eu: Puteti face o previziune cu privire la piata neagra a laptelui in ultimele luni? Se poate face o paralela intre scaderea vanzarilor si piata neagra?

D.C.: Eu am inceput sa "simt" piata neagra in primavara. In acea perioada au scazut vanzarile foarte mult, nu numai in comertul civilizat, dar si in piata neagra. Samsarului care cumpara la negru nu i-a mai trebuit lapte, iar micul fermier sau centrele de colectare au incercat sa-l plaseze catre zonele fiscalizate. A fost, practic, "o tranzactie" de pe piata neagra pe piata alba, in primavara, cam de 30 la suta. Cu cat au scazut vanzarile. Acum, fiindca este cerere pe piata, samsarii au reinceput sa cumpere lapte cu banul jos, la negru. De aceea se constata o scadere a pietei cu 25 de procente. Este aici un adevarat tandem "piata alba-piata neagra", in functie de cerere. Pentru a va face o viziune de ansamblu asupra pietei, personal, cred ca in Romania se produce, neoficial, cam patru milioane de tone de lapte. Noua ni s-a dat cota 3,2 milioane tone lapte si niciodata n-am realizat-o, pentru ca nu am inregistrat-o.

recolta.eu: Vom avea lapte romanesc pe piata, in lunile urmatoare? Daca da, la ce preturi?

D.C.: Lapte (n.r. - romanesc) ar fi. Toti spun ca nu va fi lapte, ca a scazut productia, va fi lapte scump. OK. Va fi lapte scump, va fi lapte putin si... nu vom avea nevoie de el. Pentru ca nu se va vinde la raft. Si asta din cauza ca, la raft, dicteaza retailerul. In mare parte, (n.r. - actionariatul principal al firmei-mama), cei care detin retailul nu sunt romani, nu sunt patrioti, nu sunt sensibili, ci sunt oameni de afaceri. Acestia spun asa: - "mie sa-mi dai litrul de laptele de 1,8% grasime cu 1,7 lei", in timp ce costurile cu productia, procesara, ambalara si transportul materiei prime romanesti sunt de minimum 2,2 lei. Nefiind patrioti, ci comercianti, retailerii spun pas si se orienteaza catre furnizori din Ungaria, Cehia, Germania, Slovenia, Croatia si lista ar putea continua. In fine, pentru a va raspunde si pentru a face o imagine de ansamblu, in momentul de fata, retailerul vinde laptele de consum, cel cu 1,5% grasime, tip de pasteurizare ESL, cutie paralelipipedica, la un pret la raft situat intre 3,2 lei pana la 4 lei.

recolta.eu: Puteti negocia cu retailerii? Cine are de castigat din discutiile de fond?

D.C.: La noi piata (n.r. - negocierea) nu este asa, dupa ureche. Vine retailerul la noi si spune: - "am un contract cu tine si in actul acela sunt prinse trei promotii, discounturi... " si se ajunge la un castig final pentru retailer de 30 de procente. Conditiile contractuale impun in general cam trei asemenea promotii, in perioada sarbatorilor, 6+2 sau 3+1 la iaurt etc. Ei vin si negociaza. Vin inclusiv cu propuneri de mediatizare in reviste proprii, unde costurile nu sunt exorbitante insa cer discounturi in plus doar si pentru acest lucru.

recolta.eu: Ati vorbit de patriotism. Care este situatia reala a programului "Cornul si laptele", din punct de vedere al APRIL? Ar fi fost mai bine sa avem lapte romanesc, in detrimentul celui provenit din Ungaria, prin castigatoarea licitatiilor, Sole Mizo Romania?

D.C.: Haideti sa discutam un pic de programul scolar. Eu, ca roman, spun ca atata timp cat banii prin intermediul carora se subventioneaza acest program scolar vin si de la Guvernul Romaniei si nu sunt in totalitate de la Comunitatea Europeana, ar fi trebuit sa se aiba in vedere si laptele romanesc. Cum la licitatiie pentru programul scolar, prioritari sunt cei care comercializeaza lapte UHT, filiala din Romania a firmei maghiare Sole Mizo a castigat o mare parte din acestea.

Ei nu au fabrica, nu proceseaza lapte din Romania. Laptele materie-prima este procesat in Ungaria, iar acest furnizor are preturi foarte mici pentru ca investitia lor a fost amortizata cu ceva timp in urma. Sole Mizo Romania a incercat sa faca o achizitie in Braila si sa-si cumpere o fabrica de procesare, insa "nu au iesit pasientele". In acest caz vorbim de un fel de concurenta neloiala. Un procesator din afara Romaniei beneficiaza de mai mult sprijin decat un procesator din Romania.

recolta.eu: Cine mai arunca lapte pe camp la noi in tara sau mai hraneste porcinele cu el?

D.C.: Fermele comerciale nu-si permit sa arunce laptele pe camp sau sa-l dea porcinelor (n.r. - in cazul "fericit" in care sunt ferme mixte, bovine pentru lapte si porcine la ingrasat). Aici vorbim de micii producatori (de subzistenta) care au cautat senzationalul, au aruncat laptele sau l-au dat porcinelor.

Au fost situatiii in vara insa, in luna mai si iunie, cand unele ferme mari, din cauza ca s-au plimbat de la un procesator la altul si nu si-au respectat continuitatea contractului, au fost puse in situatia cand nu au avut unde sa vanda laptele. Dar in situatii de lapte tranzactionat prin contracte "spot". Cunosc un exemplu concret de ferma care avea 30 de tone de lapte, productia pe doua zile, cantitate pe care n-a avut unde s-o plaseze. Si asta din cauza ca, efectiv, procesatorii nu mai aveau ce face cu laptele. Pana la urma se gasesc solutii, dar cu sustinere ampla.

Sunt chiar si acum fabrici care au stocuri de cascaval pe un an de zile. Si asta pentru ca au cumparat tot acest surplus de lapte de pe piata, care a existat in lunile aprilie-mai. In situatii de acest gen, nu ai ce face. Cine isi permite, il cumpara si face fie cascaval, fie il usuca, face lapte-praf si il depoziteaza. Insa, toate aceste procese de productie costa. Vorbim aici de pasteurizare, degresare, uscare si depozitare. Surplus de lapte a mai existat si in luna iunie cand s-a intrerupt programul scolar, insa nu se pune problema de aruncat lapte pe camp sau de hraniera porcilor cu asemenea cantitati.

recolta.eu: Se mai vinde branza contrafacuta?

D.C.: Acum acest domeniu se va dezvolta. Cand cresc preturile, se dezvolta doua directii, si anume piata neagra si produsele falsificate. In incercarea de a tine preturile jos, sunt introduse in piata produsele analog, sintetice. Am vazut cum se face cascaval direct din pulbere, exact ca mamaliga. Sunt produse din punct de vedere chimic, foarte apropiate de produsul organic. La fel cum este margarina fata de unt. Numai ca margarina este un produs vegetal. Am pe masa mea oferte de la firme mari din Polonia etc.

Sistemul este simplu. Se fac combinatii de genul margarina si unt si dupa care spune asa - "produs pe baza de..." sau se cauta o alta formula. Traim intr-o tara libera si intr-o tara libera si fiecare are dreptul sa cumpere ceea ce vrea, dar in cunostinta de cauza.

recolta.eu: O telemea la noua lei pe kilogram este una facuta din lapte?

D.C.: Nu. Si va demonstrez in scris. Laptele materie-prima este acum la un pret de 1,3 lei. Inmultim aceasta uma cu sapte litri de lapte, necesari unui kilogram de telemea iar totalul este de 9,1 lei. Numai materia prima depaseste limita de 9 lei. O telemea adevarata trebuie sa sara de 12 lei pentru ca acolo intra TVA, adaos comercial, transport, procesare, retail, promovare etc.