Cojocaru: Dupa pierderi de 25 de milioane de euro in domeniul lactatelor, fermierii au nevoie rapida de bani gheata

‹‹ Inapoi Deschideti articolul original Dupa un calcul simplu dar dureros, efectuat pentru Recolta.eu de veritabilul Don Quijote din fruntea APRIL, Dorin Cojocaru, "distractia" scandalului aflatoxinei din lapte a costat industria de profil nu mai putin de 25 de milioane de euro. Si asta doar in luna martie 2013! Deopotriva fermieri si procesatori vor fluiera a paguba cand se vor uita prin buzunare dupa aceasta suma mare de bani, iar riscul de pierderi colaterale nu este depasit.

"Luand in calcul cifra de afaceri pe industria laptelui, una de aproximativ 990 de milioane de euro pe an, pe care o impartim la 12 luni si la care aplicam 30% procentaj de pierdere, rezulta un total de 25 de milioane de euro pierduti in urma acestui scandal, in luna martie, iar totalul s-ar putea sa creasca progresiv", a spus Dorin Cojocaru intr-un interviu acordat publicatiei online Recolta.eu.

In opinia sefului APRIL, acest scandal nu pare a fi unul concertat deopotriva de forte interne si straine, ci mai degraba o "inconstienta" a unor functionari de stat. Problema este ca din aceasta cauza toata lumea are de suferit (producatori, procesatori si consumatori), iar eventualele forte "oculte" din afara ar putea intoarce in favoarea lor situatia creata in Romania.

"(...) A fost o chestie inconstienta, una generata de niste functionari de stat inconstienti care nu au anticipat ce s-ar putea intampla ulterior scandalului, la nivel national. Noi, producatorii, procesatorii si consumatorii deopotriva am fost transformati in victime colaterale, iar faptul ca anumite persoane din afara tarii observa ce se intampla la noi si isi dau seama cat de naivi suntem (o piata fragila), fraieri ar fi sa nu intre peste noi si sa ne spulbere", a marturisit Cojocaru.

Ca solutii de redresare a furnizorilor de lapte dupa acest scandal, cat si de prevenire a efectelor unor eventuale alte scandaluri de acest gen, Dorin Cojocaru propune asigurarea de risc si parteneriatele strategice, cat si nevoia unui cash-flow pentru fermieri. In viziunea lui Cojocaru, Ministerul Agriculturii ar trebui sa se implice rapid si sa gaseasca rapid forme de finantare pentru producatorii autohtoni de lapte.

"Ceea ce recomand pe viitor tuturor este asigurarea afacerii. Trebuie gandita cu foarte multa maturitate asigurarea businessului, asigurarea de risc, parteneriatele strategice cu procesatorii, cu furnizorii etc. (…) Acum se simte nevoia sustinerii pe cash-flow. Fermierii ar trebui sa primeasca niste bani in avans, rapid. Ei au nevoie de lichiditati acum si ar fi superb sa vad banci care vin in intampinarea fermierilor cu linii de creditare, cu dobanzi foarte mici. Cred ca aici ar trebui sa se implice si MADR, astfel incat sa gaseasca rapid forme de finantare pentru fermieri", a mai directorul executiv al APRIL.

Dorin Cojocaru face apel la intelegerea producatorilor de lapte, pe aceasta cale. El doreste sa le comunice ca va exista o scadere a pretului laptelui, insa una generata de anotimp si nu de scandalul aflatoxinei. Din experienta sa, in aceasta primavara, pretul laptelui va scadea cu maximum 20 de procente.

"Este ceva normal, este primavara, iar in acest anotimp se reduce pretul la lapte, iar toamna el creste. In toamna lui 2012 am crescut pretul cu 30 la suta. Nu va mai fi ca anul trecut, atunci cand pretul a scazut peste 25 la suta in primavara. Eu reprezint 40 de procesatori, cei mai importanti, si estimez o scadere de pret de maximum 20 de procente, una corecta pe litrul de lapte achizitionat de la poarta fermei, fara TVA", a mentionat Cojocaru.

Recolta.eu: Domnule Cojocaru, scandalul prezentei aflatoxinelor din lapte a consumat cantitati enorme de tus si hartie tipografica, sute si sute de ore de strategii redactionale si spatii de emisie radio-TV. Cu toate acestea, va rugam sa ne ajutati in descrierea cat mai exacta a ce anume inseamna aceasta contaminare a laptelui cu aflatoxine.

Dorin Cojocaru: Aflatoxinele sunt niste micotoxine produse de ciuperci din genul Aspergillus (mucegaiuri), in special de Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus, care apar si se dezvolta in furaje. Ele se mai gasesc in arahide si in tot ceea ce inseamna cereale, atat pentru consum uman, cat si pentru consum animal.

Problema mare este cu aflatoxina B1. Si asta deoarece eu, ca om, prin lapte, nu ingerez B1, ci M1, un tip de aflatoxina mai putin toxica. Trebuie punctat din start ca cerealele, ca incidenta, sunt mult mai riscante din punct de vedere al toxicitatii. Spre exemplu, fata de consumul de lapte, pericolul generat de toxicitate este cu pana la de patru ori mai mare daca mananc boabe de porumb prajite, arahide sau seminte.

Concret vorbind, aflatoxina B1 se afla in cereale si se transforma in M1 la nivel hepatic, la bovinele de lapte, dupa ingerare. Cu alte cuvinte, vaca este un filtru biologic al toxicitatii aflatoxinei B1. Aceasta din urma se transforma in aflatoxina M1 in proportie de doar 25%, restul toxicitatii fiind eliberata din organismul bovin prin lichidul biliar.

(n.r. - Aflatoxinele principale sunt B1 - cea mai toxica, G1 si M sunt prezente in substraturile colonizate de micromiceta Aspergillus, dar ele sunt, de asemenea, excretate in laptele animalelor expuse, sub forma de compusi hidroxilati M1 sau M2 care au o toxicitate mai mica. Aspergillus flavus se dezvolta pe furajele din arahide. Aflatoxinele sunt termostabile. Ele prezinta o activitate toxica, mutagena, teratogena si cancerigena. Aflatoxina B1 este un toxic hepatic si precarcinogen, care inhiba sinteza de ARN mesager si induce formarea de tumori primitive ale ficatului - carcinom hepatocelular).

Din cauza ca doza maximum admisa pentru consum uman nu este inca in mod clar stabilita in Uniunea Europeana (UE), s-a mers la extrem cu limita de jos. In tarile cu experienta mai mare insa, in statele cu studii stiintifice avansate si cu matrice pentru fiecare produs lactat, asa cum sunt SUA, America de Sud, Asia sau Israel, limita este mult mai mare, de 0,5 ppm/kg corp. Pentru a sesiza diferenta, in cadrul studiilor efectuate pe soareci, doza studiata este deosebit de mare, adica una situata in intervalul 4 - 9 mg/kilogram-corp.

Ganditi-va ca un om are o greutate unanim admisa de standardele sanatatii care variaza in intervalul 60 si 80 de kilograme. Pentru a ajunge la ingerarea dozei respective pe kilogram-corp, adica pentru a avea cat de cat o simptomatologie clinica pe care o poti vedea, o poti simti si controla cu aparatura, omul ar fi trebuit sa consume o doza enorma. Cea mai mare cantitate descoperita de ANSVSA-ul acum, n-a depasit 0,2 ppm/kg corp.

Cu alte cuvinte, pentru a putea spune ca riscam hepatotoxicitatea, ar fi trebuit sa consumam 25 litri de lapte pe zi, tot timpul anului. Nu am avea cum! Si asta din cauza ca incidenta aparitiei aflatoxinelor este numai la sfarsitul anotimpului iarna. Mai exact, timp de doua-trei saptamani din iarna, atunci cand fermierii raman fara furaje, iar unii dintre ei cumpara nutreturi sau cereale din zone neautorizate sau fara buletin de analiza, din zone cu umiditate si frig la niveluri mari. Mucegaiurile responsabile apar cand este umiditate mare si temperaturi reci sau cand cresc anumite temperaturi, atunci cand exista un mediu necontrolat.

Recolta.eu: Stim ca exista solutii de prevenire a aparitiei aflatoxinelor in laptele bovin, chiar si tratamente care pot fi aplicate omului. Totusi, pentru publicul larg, va rog sa explicati mai in detaliu remediile existente.

D.C.: De zeci de ani exista pe piata solutii de prevenire, aplicabile bovinelor. Vorbim in acest caz de captatorii de micotoxine. Pana acum, fermierii foloseau asa ceva si de aceea nu am avut incidenta mare cu aceasta problema a aflatoxinelor.

Acesti captatori sunt un fel de "premix", ceva ce se poate introduce in furajul bovin, in remorca tehnologica. Ulterior se face furajul unic care se administreaza bovinelor, nutret in care exista atat acesti captatori de micotoxine, cat si elemente de detoxifiere hepatica bovina. Iata o modalitate de protejare a animalelor. Compozitia este pe baza de ioni de litiu, are aderenta la mucoasa ruminala si intenstinala, nu se absoarbe in sange si este eliminata prin fecale.

La om, modalitatea cea mai simpla de combatere sau tratament este detoxifierea hepatica, prin multitudinea de produse din farmacii, cea mai cunoscuta fiind argila.

Recolta.eu: Acum este prea tarziu pentru prevenire, insa informarea in situatii de criza ar fi fost benefica. Ce-i trebuie Romaniei, astfel incat populatia sa fie scutita de dezinformare? Am avut destule probleme - carnea de cal, cea de curcan cu antibiotice, laptele cu aflatoxine...

D.C.: Am discutat cu ANSVSA-ul si cu MADR-ul, la cel mai inalt nivel, in vederea demararii unui proiect de linie telefonica gratuita de informare, astfel incat oricine din tara asta sa poata sa dea un telefon si sa se informeze, iar la capatul celalalt al firului sa-i raspunda un specialist.

Dupa parerea mea, acest proiect s-ar fi pretat perfect in cazul aflatoxinei. Ar fi fost de bun augur sa existe aceasta linie telefonica la capatul careia sa raspunda un toxicolog, spre exemplu.

Recolta.eu: Credeti ca producatorii din Romania au fost vizati de o campanie de denigrare externa? Cine a avut pana la urma de suferit?

D.C.: Nu a fost o campanie externa de denigrare. Dupa parerea mea, totul a fost o chestie inconstienta, generata de niste functionari de stat inconstienti care nu au anticipat ce s-ar putea intampla ulterior scandalului, la nivel national.

Noi, producatorii, procesatorii si consumatorii deopotriva am fost transformati in victime colaterale, iar faptul ca anumite persoane din afara tarii observa ce se intampla la noi si isi dau seama cat de naivi suntem (o piata fragila), fraieri ar fi sa nu intre peste noi si sa ne spulbere.

Recota.eu: Care este viziunea dumneavoastra cu privire la paguba suportata de fermieri si procesatori in urma acestui scandal al prezentei aflatoxinei in lapte?

D.C.: Luand in calcul cifra de afaceri din industria laptelui - aproximativ 990 de milioane de euro pe an, pe care apoi o impartim la 12 luni si la care aplicam 30% procentaj de pierdere, din tot acest amalgam rezulta un total de 25 de milioane de euro pierduti (papati) in urma acestui scandal. Si asta doar in luna martie a anului 2013. Spun asta din cauza ca acest total ar putea sa creasca in perioada urmatoare. Atentie - vorbim aici de o pierdere totala aproximativa a industriei lactatelor din Romania.

In calculul de mai sus mai intra ceea ce se vinde la raft, la care se adauga si alte pierderi colaterale. Luam in calcul stocurile care inca nu sunt evaluate si care expira ca termen de garantie (in lipsa unui minimum de 80 la suta din DLC, hipermarketurile nu mai primesc marfa). Pentru a relansa consumul, retailerii trebuie sa faca discounturi mari, astfel incat sa vanda marfa care ii vine din spate si expira.

Recolta.eu: Situatii de acest gen ar putea sa apara si in viitor. Care este solutia pe care dumneavoastra o vedeti, astfel incat fermierii si procesatorii sa fie la adapost? Care este pasul urmator?

D.C.: Mai mult ca niciodata, managerii de ferme si din procesare trebuie ca de acum sa inceapa sa-si regandeasca strategic si rapid instrumentele de relansare a pietei.

Ceea ce recomand pe viitor tuturor este insa asigurarea afacerii. Trebuie gandita cu foarte multa maturitate asigurarea businessului, asigurarea de risc, parteneriatele strategice cu procesatorii, cu furnizorii etc. Toti suntem in groapa aceasta, aici, si producatori, si procesatori, si industriile conexe. Va propun sa va ganditi la urmatoarea intrebare: - daca ar fi fost sa cada procesare, ce s-ar fi intamplat?

Recolta.eu: Departamentul de Agricultura al Irlandei are postat pe site-ul sau programul "2020". Sunt cuprinse acolo solutii viabile de redresare a pietei laptelui, in special dupa disparitia cotelor de lapte din 2015. Intrevedeti solutii similare si pentru Romania? Ce ne asteapta? Ce fac autoritatile noastre? Dar comerciantii?

D.C.: Dupa parerea mea, ar fi indicat ca statul sa cumpere laptele de pe piata si, astfel, sa mareasca nivelul cererii, iar procesatorul sa caute lapte si sa ofere un pret bun fermierului. Asta mi se pare cel mai corect, pentru ca s-a observat ca, la noi, de subventii, de platile acordate fermierilor, beneficiaza altii.

Noi acum am fost aruncati in groapa cu lei, cu niste smecherasi care au primit subventii, ajutoare, programe, sustinere, know-how, stiinta. Este vorba de fermierii occidentali care "ne privesc de sus" cum ducem lipsa de dotari, de labratoare si de sprijin financiar. Pentru ei, noi suntem niste somalezi, carora ni se vad coastele, dar am iesit la bataie cu ei.

Apoi, in 2015 va veni un tsunami de lapte din Ungaria peste Romania. Si va veni si la raft, si cu cisterna. Va fi o problema atat pentru procesatori, precum si pentru fermieri. Cine pare a nu intelege treaba asta - autoritatile. Ele par sa aiba un scop orientativ, consultativ, pe sistemul "asa este in tenis", asa este in Comunitatea Europeana.

Daca nu ne ajutam singuri, nu ne ajuta nimeni. Asta este problema care pe mine ma afecteaza si care trebuie inteleasa de comercianti. Ei trebuie sa puna pe raft produs romanesc, pentru a stimula productia interna, pentru a stimula crearea de locuri de munca, astfel incat oamenii sa incaseze un venit si, in final, banii sa se intoarca direct catre retaileri. Daca vom fi o tara de someri, nu vom avea bani sa cumparam din comert.

Recolta.eu: S-a mai stabilizat situatia dupa acest scandal? Ma refer aici la pretul laptelui...

D.C.: Eu cred ca, in doua-trei saptamani, revenim la istoricul anului trecut. Problema acum - si aici ma refer la fermierii producatori de lapte - este sa nu lase loc de speculatii si sa nu creada ca le fortam mana in reducerea pretului la achizitia laptelui.

Este ceva normal, este primavara, iar in acest anotimp se reduce pretul la lapte, iar toamna el creste. In toamna lui 2012 am crescut pretul cu 30 la suta. Nu va mai fi ca anul trecut, atunci cand pretul a scazut peste 25 la suta in primavara. Eu reprezint 40 de procesatori, cei mai importanti, si estimez o scadere de pret de maximum 20 de procente, una corecta pe litrul de lapte achizitionat de la poarta fermei, fara TVA.

Pe de alta parte, echilibrarea acestei situatii delicate va depinde si de fiecare procesator in parte, cum anume isi consolideaza portofoliul de fermieri, ce relatii are cu ei si ce program are pentru acestia in viitor.

Recolta.eu: Ati vorbit de viitor, un cuvant atat de sensibil acum pentru fermierii producatori de lapte. Cum vedeti redresarea lor in perioada urmatoare?

D.C.: Acum se simte nevoia sustinerii pe cash-flow a producatorilor de lapte. Fermierii ar trebui sa primeasca niste bani in avans, rapid. Ei au nevoie de lichiditati acum si ar fi superb sa vad banci care vin in intampinarea fermierilor cu linii de creditare cu dobanzi foarte mici. Cred ca aici ar trebui sa se implice MADR, sa gaseasca rapid forme de finantare pentru fermieri.

Ii rog pe toti, de la ultimul fermier, procesator, comerciant, transportator, tot ce este pe flux, sa depunem eforturi, sa ne unim, sa avem o singura voce si sa ne sustinem unii pe altii. Sa terminam odata pentru totdeauna cu orgoliile, cu individualismele.